Știri locale

Inundaţiile au creat multe probleme şi în împrejurimile municipiului Dej. În multe sate gospodăriile oamenilor au avut de suferit în urma apelor. În ajutorul oamenilor necăjiţi au sărit cei 60 de pompieri de la cunoscuta firmă dejeană VASROM (laureaţi ai mai multor concursuri ale formaţiilor de pompieri din ţară!), care au intervenit cu patru maşini şi şapte motopompe pentru înlăturarea apei din casele cetăţenilor. Datorită muncii pompierilor, gospodăriile celor din comunele vecine Dejului au fost salvate de inundaţii.

In vederea inceperii noului campionat, care va incepe in data de 2 Octombrie, echipa noastra isi incepe pregatirea maine 28 Iulie. Echipa va suferi cateva modificari, echipa intarindu-se cu cativa jucatori noi in schibul celor plecati in aceasta vara. Noile achizitii ale echipei sunt GHEORGHITA MIHAI (VCM P. NEAMT), DASCALU MARIUS(VCM P. NEAMT), CARPEN GEORGE(STEAUA BUC) si RADE DACOVIC. Mai sunt discutii de transfer pentru inca doi jucatori.
Deocamdata au plecat Sintov Denis, Lescov Marin, Dmitrii Bahov, Grabez Nebojsa, Neamt Ciprian, Raileanu Dragos, Stelmah Vladimir si probabil va pleca si Halchin Alexandru.

La mine ca la nimeni...
Pînă în iulie 2010, prin “Programul de reabilitare termică a locuinţelor” Guvernul contribuia cu 50% din reabilitarea termică a unul bloc de locuinţe, în limita fondurilor, 30% era contribuţia autorităţilor locale, tot în limita fondurilor disponibile, iar restul de 20% din totalul lucrării se împărţea între toţi proprietarii, fiecăruia revenindu-i o cotă parte.

Fidel programului său cultural de promovare a valorilor din domenii cît mai diverse, Clubul Rotary din Dej l-a avut ca invitat joi, 22 iulie a.c., la întîlnirea săptămînală a membrilor săi, pe scriitorul Horia Muntenuş, care şi-a prezentat volumul “Dincolo de Brâncuşi’’ (Editura “Gedo’’, Cluj-Napoca, 2009) şi documentarul artistic “Un arbore la mijloc de drum’’.

Patru persoane au fost depistate după ce au sustras din triajul staţiei CFR Dej Călători mai multe componente de cale ferată, fiind cercetate, în stare de libertate, pentru “furt calificat”. Alte două persoane sunt cercetate pentru o infracţiune similară, fiind prinşi, în flagrant, după ce au sustras cabluri cu fir de cupru dintr-o firmă din Turda.

Muzeul Municipal Dej a fost înfiinţat în anul 1925, prin hotărârea Consiliului orăşenesc la propunerea primarului dr. Pop Cornel. Primele obiecte muzeistice au fost donate de colecţionarii și iubitorii de artă sau ştiinţă, iar o parte din colecţia de arheologie s-a format în urma descoperirilor arheologice făcute la castrul roman de la Căşeiu de către prof. univ. dr. Emil Panaitescu.

O femeie din Dej se judecă de şase ani cu un poliţist şi-l acuză că vrea să-şi intabuleze un teren care-i aparţine ei.
Două greşeli făcute de statul român în 1970 şi în 2001 au adus două familii din Dej în conflict. Pe lângă procese interminabile, s-a ajuns la geamuri sparte şi garduri rupte. Instanţele au confirmat că o clădire cumpărată de un poliţist de la fostul Agromec a fost construită de comunişti pe un teren al unei femei, însă parcela respectivă nu a fost inclusă în titlul de proprietate primit de aceasta în 2001 pentru suprafaţa din jurul construcţiei.

La început, noţiunea de kitsch se referea la artă sau, mai precis, la obiectele cu pretenţie de artă. Prin extensie însă, neologismul în cauză se referă acum la o mulţime de lucruri şi chiar situaţii din afara artei. Drept urmare, pînă şi oraşele pot fi suspectate de kitsch, în ansamblul lor.

După o pauză de aproape 40 de ani, la Dej vor funcţiona din nou semafoarele. Achiziţionarea acestora s-a decis în cadrul unei comisii, formată din reprezentanţii Primăriei şi Poliţiei Rutiere Dej, care a avut sarcina de a găsi cele mai eficiente modalităţi de sistematizare şi fluidizare a traficului rutier, cu precădere în cele mai aglomerate intersecţii ale oraşului.

35-36 de grade la umbră este temperatura la care se aşteaptă specialiştii de la Administraţia Naţională de Meteorologie pentru acest weekend.
Avertizarea este valabilă pentru toate oraşele ţării, astăzi şi mîine. Cele mai afectate vor fi zonele de cîmpie, de deal şi de podiş, din vestul şi sudul ţării.

Tribunalul Comercial Cluj a aprobat saptamana trecuta divizarea societatii comerciale Remat. Judecatorul a constatat legalitatea Adunarii Generale a Actionarilor in care s-a decis divizarea firmei, in urma cu un an. Instanta a respins, insa, celelalte solicitari ale firmei Remat, respectiv transferul de capital catre noua societate, SC Matfer Comserv SRL, care este doar atributul Oficiului Registrul Comertului.

În perioada 16 - 18 iulie se va desfăşura Turneul de volei pe plajă, în incinta bazei sportive a municipiului (fostul Ştrand Municipal). Turneul, la care participă 15 echipe, contează ca etapă a campionatului naţional de volei pe plajă.
Intrarea este liberă.

Contul deschis de Societatea Naţională a Sării (SNS) pentru sinistraţii afectaţi de inundaţiile din ultimele săptămîni a fost alimentat cu suma de 74.603 lei, reprezentînd donaţii din partea angajaţilor sucursalei Salina Ocna Dej şi sindicatul “LIBER”. SNS a constituit un cont al sinistraţilor afectaţi de inundaţii, în care vor fi viraţi banii donaţi de către angajaţii din sucursalele sale.

Joaca - între normele U.E. şi realitatea românească
Unde mergem la plimbare cu copilul? Este întrebarea care îi preocupă în general pe părinţii dejeni care îşi fac griji pentru sănătatea copiilor lor. Terenurile de joacă, amplasate între blocuri, înconjurate de garaje şi tomberoane, nu inspiră deloc încredere. Peturi, mucuri de ţigară şi tot felul de gunoaie sînt “marile descoperiri” la îndemîna micuţilor, atunci cînd se joacă în groapa de nisip.

În perioada 7-16 iulie, Organizaţia Municipală Dej a Partidului Social Democrat derulează o campanie umanitară de ajutorare a victimelor recentelor inundaţii din Moldova.
Ajutoarele constînd în: alimente neperisabile, materiale de construcţii, obiecte de uz casnic, produse de igienă personală, obiecte de mobilier sau haine se colectează de luni pînă vineri, între orele 9-13 şi 18-20, la sediul organizaţiei PSD Dej din str. 1 Mai nr. 1.

Criza financiară loveşte din plin fotbalul. Iar cel mai lovite sînt cluburile mici, din ligile inferioare. Nu face excepţie nici Unirea Dej, o grupare fotbalistică cu vechi tradiţii. Există posibilitatea sumbră ca din lipsă de bani, Unirea Dej să nu mai fie înscrisă în noua ediţie a campionatului Ligii a III-a de fotbal.

Ciprian Deac, noul decar din Gruia, e modest cînd se gîndeşte la campionatul ce va debuta peste două săptămîni şi recunoaşte că CFR Cluj nu e din start cîştigătoarea sezonului viitor. Blondul de la CFR numără zilele pînă la finalul cantonamentului şi abia aşteaptă să înceapă meciurile adevărate, cele oficiale. „Mai rezistăm, nu mai rezistăm, nu avem ce face. Asta este meseria noastră şi trebuie să ne-o respectăm.

Social-democraţii clujeni i-au ales, aseară tîrziu, şi pe ocupanţii celorlalte funcţii de conducere a organizaţiei. După conferinţa judeţeană de alegeri în cadrul căreia Remus Lăpuşan a fost ales noul preşedinte al PSD Cluj, Consiliul Judeţean al partidului a mai ales un preşedinte executiv, în persoana deputatului de Dej, Cornel Itu (foto), un trezorier (consilierul judeţean Dan Canta) şi un secretar (în persoana lui Ioan Oleleu).

Comportare excelentă pentru micii atleţi de la Liceul Teoretic “Alexandru Papiu Ilarian” din Dej, care au cucerit două medalii de argint şi au ocupat alte locuri fruntaşe la campionatele naţionale pentru copii, desfăşurate recent la Bucureşti. Andreea Petrean a trecut a doua linia de sosire în proba de 80 de metri plat, cucerind medalia de argint, iar Rona Oltean a cîştigat tot medalia de argint la triatlon (probă combinată din 50 metri plat, săritura în lungime şi 600 metri plat).

Fundaţia pentru Dezvoltarea Socială a Romilor “Ramses” din Dej, împreună cu Fundaţia “Reforma Justiţiei Penale”, Asociaţia “Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului”, Agenţia Naţională Antidrog, Asociaţia “Tîrgovişte spre Europa”, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei şi Asociaţia “Transcena” sînt parteneri în proiectul naţional “Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială”.