Cultură

Învăţământul

Scurt istoric

Un document datat în 1498 ne relatează ca regele Matei Corvin a donat 400 de bulgări de sare şcolii din Dej. Un rol important în dezvoltarea învăţământului local l-a avut înfiinţarea, în anul 1568, a unui gimnaziu inferior. În anul 1638, această instituţie de învăţământ a trecut în custodia Bisericii reformate.

Mai târziu, în anul 1712, se înfiinţează o şcoală susţinută de comunitatea saşilor, iar în anul 1715 îşi începea activitatea şcoala romano-catolică cu predare în limba latină, care din anul 1783 va deschide şi o secţie pentru fete. Până în preajma revoluţiei de la 1848 populaţia românească din Dej şi împrejurimi a studiat în şcoli cu predare în limba latină sau maghiară. În anul 1846 îşi începea activitatea prototopul Ioan Colceriu, care a înfiinţat prima şcoală românească, iar din 1873 va funcţiona prima şcoala ortodoxă română.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, instituţiile de învăţământ se înmulţesc şi încep demersurile consiliului orăşenesc şi ale populaţiei (1891-1892) pentru înfiinţarea unui liceu. La 9 septembrie 1897 se deschidea prima clasă de liceu, în vechea clădire a gimnaziului inferior. Între anii 1899-1900 este construită clădirea noului liceu, cu 8 săli de clasă, săli speciale-laboratoare, sală de sport, sală profesorală şi locuinţă pentru director.

Până în 1919, liceul de stat a funcţionat numai în limba maghiară, fiind absolvit de 500 de elevi, dintre care 84 români. În prezent, cei aproximativ 7.500 de elevi din municipiu beneficiază de următoarele unităţi de învăţământ: Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu", Liceul Teoretic "Al. Papiu Ilarian". Grupul şcolar Construcţii-Montaj, Şcoala Profesională de Arte şi Meserii, şcoala cu clasele I-VIII Nr.1 - unde funcţionează şi o şcoală în limba maghiară cu câte o clasă pentru fiecare an de studiu; şcoala cu clasele I-VIII "Avram Iancu"; şcoala cu clasele I-VIII "Mihai Eminescu", şcoala cu clasele I-VIII Nr. 4, şcoala cu clasele I-VIII Ocna Dej. Şcoli cu clasele I-VIII funcţionează şi în Pintic şi în Viile Dejului. Peste 1.350 de copii preşcolari sunt instruiţi în 14 grădiniţe. De asemenea, funcţionează Colegiul Universitar de Fizica Mediului Ambient al Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu"

După Marea Unire de la 1918, Liceul de stat maghiar devine liceu românesc, purtând numele "Andrei Mureşanu". La conducerea liceului este numit profesorul Victor Motogna. Ocuparea Transilvaniei de Nord de către Ungaria a dus la închiderea cursurilor în limba română şi transformarea şcolii în instituţie de învăţământ cu limba de predare maghiară.

După 1944, liceul va purta, pe rând, mai multe denumiri: Liceul de băieţi, Liceul unic, Liceul mixt, Şcoala medie. În 1969, liceul şi-a redobândit numele de "Andrei Mureşanu", iar din 1977 şi până în 1990 a funcţionat cu denumirea de Liceul Industrial. Din 1990, devine liceu teoretic, având profilele: real (matematică-informatică, ştiinţele naturii) şi umanist (filologie-limba engleză intensiv, limba franceză intensiv, limba germană intensiv şi predare bilingvă română-engleză). Ministerul Educaţiei Naţionale îi acordă în 1996, rangul de Colegiu Naţional.

În prezent dispune de 30 de săli de clasă, amenajate în două corpuri de clădiri, 5 laboratoare de informatică, un laborator de biologie dotat cu muzeu de profil, 2 laboratoare de fizică, 3 laboratoare de chimie, cabinetele de limba română, geografie, istorie, matematică, sală de sport şi o bază sportivă în aer liber. Are şi trei biblioteci: una cu lucrări în limba română - 45.000 de volume, a doua cu lucrări în limba franceză - 8000 de volume şi a treia cu lucrări în limba engleză - 14000 de volume. Colegiul dispune de un internat şi o cantină de 100 de locuri unde pot servi masa şi elevi care nu locuiesc în internat.

Elevii colegiului au obţinut rezultate foarte bune la concursurile şi olimpiadele şcolare: 88 de premii şi menţiuni în anul şcolar 2001-2002, 97 de premii şi menţiuni în anul şcolar 2002-2003, 110 premii şi menţiuni în anul şcolar 2003-2004. Colegiul editează revista "Liceenii' şi Anuarul Colegiului Naţional "Andrei Mureşanu". Trupa de teatru "Intermezzo" a fost distinsă cu diplome şi premii la diferite competiţii artistice şcolare.

Colegiul se mândreşte cu absolvenţii săi. Majoritatea au urmat cursurile învăţământului superior, în toate specialităţile existente în ţară, devenind oameni cu ţinută morală şi profesională distinsă, mulţi dintre ei deţinând funcţii importante în sistemul economic şi social al ţării. Dintre absolvenţi, aproximativ 160 au devenit cadre didactice universitare, cercetători în ţară şi străinătate, directori de instituţii şi de firme comerciale, economişti, ingineri etc.

Liceul teoretic "Alexandru Papiu-Ilarian"

A fost înfiinţat în 1964, cu denumirea de Liceul Nr. 2 Dej, beneficiind de 16 săli de clasă şi functionând cu clasele V-XII. De la început a fost un liceu cu două profile: real şi uman. În scurt timp de la înfiinţare, baza materială şi dotarea cu materiale didactice au cunoscut o dezvoltare deosebită. Au fost amenajate laboratoare de fizică, chimie, biologie, cabinetul fonic pentru limbi străine, cabinetul de matematică, terenul sportiv, parcul şcolar, sală de gimnastică şi o bibliotecă cu peste 3.000 de volume.

Un rol important l-a avut conducerea liceului de atunci, prof. emerit Gheorghe Isa - director, prof. Alexandru Pávai şi prof. Romulus Suciu - directori adjuncţi. În această perioadă, liceul a editat o revistă numită "Aripi Tinere", la care au colaborat personalităţi de seamă, precum: acad. Eugen Pora, Gheorghe Zbârcea, dr. Alexandru Ionescu, dr. Ion Mârza. În anul 1977, liceul a fost transformat în Şcoala Generală Nr. 1 Dej, cu învăţământ de 10 clase şi cu toate clasele de liceu seral.

În 1990 a fost reînfiinţat liceul sub titulatura de Liceul Teoretic Dej, iar în 1991 a primit numele de Liceul Teoretic "Alexandru Papiu-Ilarian". În prezent are două direcţii: teoretică şi vocaţională. În cadrul filierei teoretice există 2 profile: real (informatică - intensiv, matematică - informatică, ştiinţele naturii) şi uman (franceză - intensiv, română - franceză), iar în cadrul direcţiei vocaţionale există profilul sportiv (baschet - fete, volei - băieţi, fotbal şi instructor în ramurile sportive baschet - fete şi volei - băieţi). Prestigiul liceului este în continuă creştere, mărturie fiind rezultatele şi performanţele obtinute: premiul I la olimpiadele naţionale de limba şi literatura română, informatică şi religie.

Trupa de teatru "Caracteres" a liceului a reprezentat România la festivalurile internaţionale de teatru francofon, desfăşurate în Franta-2002, Ungaria-2003, Spania-2004 şi Cehia-2005. Echipele de volei au obţinut cele mai bune rezultate din ţară în ultimii 10 ani. Ca urmare a activităţii deosebite în această ramură sportivă, va funcţiona în cadrul liceului Centrul Olimpic de Excelenţă la Volei, începând cu anul şcolar 2005-2006. Drept recunoaştere a activităţii desfăşurate ca promotori ai dimensiunii europene a educaţiei, liceului i s-a acordat, în septembrie 2004, "Diploma de Onoare" a Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Grupul Şcolar Industrial Construcţii Montaj Dej

Oraşul are o bogată tradiţie în domeniul învăţământului tehnic. În anul 1870, aici se înfiinţează o şcoală de ucenici industriali. În anul 1920, se transformă în şcoală profesională. Începând cu anul 1962, odata cu industrializarea oraşului, şcoala pregăteşte operatori chimişti, laboranţi, electricieni şi în alte domenii. În anul 1969, şcoala profesională de chimie devine şcoala profesională de construcţii, pregătind muncitori în domeniul construcţiilor industriale şi civile.

După câţiva ani este transformată în Liceu Industrial, devenind cel mai mare grup şcolar din partea de nord a judeţului Cluj. Grupul Şcolar Industrial Construcţii Montaj Dej şcolarizează anual aproximativ 1.100 de elevi, aceştia fiind pregătiţi de peste 75 de cadre didactice (profesori, ingineri, maiştri instructori), în următoarele forme de învăţământ: liceu - curs de zi, liceu - curs seral, şcoala profesională, şcoala postliceală. În cadrul liceului, elevii sunt pregătiţi pentru meseria de tehnician în activităţi comerciale şi financiare, cei din profilul servicii, iar cei din profilul tehnic obţin calificările în meseriile: tehnician electrotehnist, tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii, şi tehnician în lucrări publice şi construcţii.

Elevii de la şcoala profesională se pregătesc în meseriile: electrician constructor, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi gaze, lăcătuş pentru construcţii, constructor finisor, zugrav, vopsitor ipsosar, tapetar, frezor, rabotor, mortezor. Elevii de la învăţământul postliceal obţin calificarea în meseriile: asistent gestiune, proiectant urbanism şi amenajarea teritoriului. Grupul Şcolar Industrial Construcţii Montaj Dej dispune de o bogată bază materială: 24 de săli de clasă, 2 laboratoare, 6 cabinete şi ateliere şcolare, 50 de calculatoare performante conectate la Internet, sală de gimnastică, bibliotecă cu aproximativ 20.000 de volume, internat şi cantină cu câte 360 de locuri.

Învăţământul particular

Fundaţia Elpis pentru copii şi-a început activitatea la Dej în 1999. În 28 septembrie 2004 a fost inaugurat noul sediu al Gradiniţei private "ELPIS". Asociaţia Naţională Mutuală România-Franţa "Louis Pasteur" (ANMRF) şi-a început activitatea în Dej în anul 1996. Direcţiile de activitate sunt cele din domeniile medical, social şi educaţional. În 1997, ANMRF a înfiinţat Şcoala postliceală "Louis Pasteur", cu specializări în domeniul sanitar, economic, comercial şi turistic. Din anul 2001 funcţionează primul liceu particular din Dej, numit "Louis Pasteur".

Clubul copiilor şi eleviilor

Clubul s-a înfiinţat la data de 1 octombrie 1950 ca instituţie specializată în activităţi extraşcolare. S-a numit iniţial Casa Pionierilor, apoi, Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei. Activitatea clubului, în primii ani, a fost complementară programei şcolare. Treptat, situaţia s-a modificat, în sensul detaşării profilului cercurilor de programă şcolară şi a stabilirii conţinutului în funcţie de opţiunile copiilor şi cerinţele dezvoltării sociale. Colaborările şi participările la diferite festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale au adus faimă Clubului. Dovadă sunt premiile obţinute, cum au fost cele pentru legături radio, aeromodele, biochimie, "Pana de Aur", sau pentru pictură.

În aceste rezultate sunt incorporate strădania, priceperea, dăruirea celor peste 140 de profesori, ingineri, învăţători, maiştri care au îndrumat mii de copii. Scoasă din structura instituţiilor aparţinătoare fostelor organizaţii educaţionale supuse orientării politice, din 1990 va deveni Club al Copiilor, aparţinător al Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Activităţile acestuia au răspuns interesului copiilor şi elevilor, drept pentru care, ASTRA dejeană i-a acordat premiul pe 1991 pentru întreaga activitate.

Arta

Festivalul SAMUS

Are loc în 12 aprilie 1961 spectacolul cântului, portului şi dansului local organizat de Casa de Cultură, care va deveni prima ediţie a Festivalului culturii populare someşene - SAMUS. Reluată în 1973, manifestarea va fi reorganizată sub forma unui festival, cu ediţii anuale, în 2005 a ajuns la a 28-a ediţie. Structura Festivalului: sesiune de comunicări ştiinţifice, expoziţie de artă populară, expoziţie şi lansare de carte, paradă a porturilor şi obiceiurilor de pe Someş, precum şi un spectacol folcloric. Un rol important în realizarea Festivalului de-a lungul timpului l-au avut: cercetătorul ştiinţific dr. Virgil Medan, prof. Emil Lazăr, prof. Tiberiu Morariu, prof. Zenu Zanc Oliver, precum şi muzicieni, dirijori, scenografi: Zamfir Dejeu, Aurel Bulbuc, Alexandru Tămas, Iulian Raţiu, Silviu Bogdan s.a.

La majoritatea ediţiilor s-au prezentat spectacole folclorice la care au participat ansambluri din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj, alături de solişti consacraţi: Dumitru Fărcaş, Sava Negreanu-Brudaşcu, Nicolae Sabău, Veta Biriş, Dumitru Sopon, Mia Dan, Maria Marcu, Gh. Turda, Valeria Peter-Predescu, Ion Cristureanu, Cornelia Ardelean, Aurel Tămaş; solişti dejeni: Dorina Grad, Adela Zanc, Gavril Mureşan, Ioan şi Nicolae Bătinaş, Ioan Dordoi s.a., precum şi concerte de muzică susţinute de fanfarele CFR - Dej, Salina Ocna Dej şi Mintiul Gherlei.

În prezent rolul principal în organizarea Festivalului SAMUS îl are Casa Municipală de Cultură "George Coşbuc" care, în ultimii ani a invitat participanţi din numeroase ţări, imprimând acestei manifestări un caracter internaţional.

Despărţământul "Dr. Teodor Mihali" al ASTREI

Asociaţiunea pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA a fost înfiinţată la începutul lunii noiembrie 1861, la Sibiu. În 1865 sunt înregistraţi primii membrii ai ASTREI la Dej: Clemente Hossu, Ioan Titie şi, mai târziu, Alexandru Filip, Gavril Man şi Ioan Colceriu. Şedinţa de constituire a Departamentului cercuar XII Dej, a avut loc în 4 iulie 1870. Primul director a fost Ioan Colceriu (1870-1871), urmat de Gavril Man (1871-1883). De-a lungul timpului, directori ai Despărţământului au fost: Augustin Munteanu (1883-1899), Teodor Mihali (1900-1911), Ilariu Boroş (1911-1922), Victor Motogna (1922-1929), George Mânzat (1929-1948). În anul 1900 este reînfiinţat Despărţământul dejean al ASTREI, condus de preşedinţii: Dan Mârza (1990-2000), Ciprian Dan (2000-2003), Pavel-Radu Gavrilă (2003-prezent).

La Dej s-au desfăşurat patru Adunări Generale, în anii: 1882, 1910, 1992, iar în 2004 a fost organizată cea de-a 100-a Adunare Generală, la care au participat peste 250 de delegaţi şi peste 100 de invitaţi din România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Serbia-Muntenegru, Albania etc. În prezent Despărţământul "Dr. Teodor Mihali" Dej al ASTREI editează gazeta "Astra Dejeana" şi Anuarul Despărţământului; are o editură proprie, cenaclu literar, club al artiştilor plastici, cerc filatelic, club rebusist, clubul "Sunetul muzicii", cercuri ASTRA la Câţcău, Căşeiu şi Chiuieşti.

Casa de Cultură

Casa de Cultură a municipiului s-a înfiinţat în anul 1949, sub numele de Ateneul Popular "Nicolae Bălcescu", director fiind Ion Moldovan. În 1955, Ateneul Popular "Nicolae Bălcescu" îşi schimbă denumirea în Casa de Cultură Raională. Apoi, în 1968, după ce oraşul este ridicat la rangul de municipiu, instituţia devine Casa de Cultură a Municipiului. La propunerea directorului Vasile Topan este plasat în parcul din curtea instituţiei bustul poetului George Coşbuc şi cu această ocazie i se atribuie instituţiei numele de Casa de Cultură "George Coşbuc". De-a lungul timpului, în cadrul Casei de Cultură au funcţionat şi au susţinut spectacole: formaţii de teatru în limba română şi în limba maghiară, formaţia de muzică populară cu orchestră şi solişti vocali, Ansamblul folcloric "Someşana" (cântece şi dansuri), formaţia de muzică uşoară, cercul de balet, orchestra simfonică, teatrul de păpuşi s.a.

Alături de celelalte instituţii de cultură dejene, Casa de Cultură a iniţiat o serie de manifestări culturale devenite tradiţionale: Festivalul Primăverii-1968 (14 ediţii), Festivalul de folclor someşan SAMUS-1973, Festivalul cântecului românesc "Guilelm Şorban", Festivalul tradiţiilor şi obiceiurilor de sărbătorile de iarnă-1978, Reuniuni corale municipale, Zilele dramaturgiei dejene, Decada cultural dejeană, Lira de cristal (muzică cultă), Primăvara culturală dejeană, Confluenţe cultural-educative dejene, Festivalul de muzică religioasă "Ioan Caianu Valahul". În prezent, la Casa de Cultură îşi desfăşoară activitatea Ansamblul folcloric "Someşana", formaţia de teatru şi formaţia de recitatori, clubul "Amici d'Italia" cu formaţia "Prietenii Scenei", fanfara-deţinătoare a numeroase premii la concursuri şi festivaluri.

Biblioteca Municipială

Începuturile bibliotecii publice datează din anul 1891. Dar numai din 1952 Dejul are o bibliotecă reprezentativă, bine organizată, care îşi îmbogăţeşte continuu fondul de carte şi colecţiile de publicaţii. În 1968, în urma noii împărţiri administrative, biblioteca devine municipală şi primeşte un spaţiu mai mare, care asigura lectura publică în cadrul secţiilor specializate şi al sălii de lectură. Din 2005, biblioteca funcţionează în localul numit "Casa Vacanţei".

La înfiinţare, în 1952, biblioteca a avut 5.072 de volume şi 1.000 de cititori, pentru ca la sfârşitul anului 2004 să ajungă la 88.210 de volume, cu 7.959 de cititori. Biblioteca are în structura sa: secţia de prelucrare a documentelor, secţia pentru adulţi şi secţia pentru copii. Colecţiile bibliotecii cuprind toate domeniile de tipărituri de carte.

Un loc special îl ocupa fondul de carte veche, care cuprinde mai multe exemplare de cărţi din secolul XIX. Secţiile sunt organizate pe principiul accesului liber la raft. Biblioteca participă la viaţa culturală a municipiului prin organizarea unor acţiuni specifice: expoziţii foto-documentare şi de carte, seri culturale, întâlniri cu scriitori, oameni de ştiinţă şi cultură, locali şi din ţară.

Cercul militar

Este o instituţie de cultură a garnizoanei Dej înfiinţată în 1919 în clădirea din Parcul Central al oraşului, iar în locaţia actuală funcţionează din anul 1972. Este destinat desfăşurării activităţilor cultural-educative, de protocol, ştiinţifice, de relaţii publice, sportive, de turism şi agrement pentru personalul din unităţile garnizoanei şi membrii familiilor acestuia. Participă activ la toate manifestările de profil din municipiu, împreună cu celelalte instituţii de cultură aparţinând societăţii civile. Dispune de o bază materială adecvată, incluzând pe lângă dotările necesare şi un muzeu militar inaugurat în anul 1996, ca filială a Muzeului Militar Naţional.

Muzeul dispune de o expoziţie permanentă incluzând obiecte specific militare din patrimoniul naţional în proporţie de 90% originale: armament, drapele de luptă, medalii, ordine, elemente de echipament fotoexponate, brevete, obiecte aparţinând unor personalităţi militare. Muzeul este vizitat anual de sute de persoane, delegaţii oficiale, grupuri organizate din ţară şi din străinătate. Cercul Militar Dej a participat cu rezultate notabile la manifestări diverse organizate la nivel naţional: festivaluri de teatru, muzică uşoară, umor cazon, muzică tânără.

Galeria de artă FREZIA

A fost inaugurată la 4 martie 1972 din iniţiativa profesorului Emil Lazăr, director al Muzeului de istorie şi a prof. univ. dr. Raoul Şorban. În 1997, Galeria a fost renovată după planurile arh. Dorin Munteanu, în urma unui parteneriat între Primăria municipiului şi familia dr. Marius şi ec. Corina Boca, custode prof. Ioan Mureşan. Deschiderea oficială, după renovare, a avut loc la 14 iulie 1998, când a fost organizată o expoziţie a pictorului clujean Teodor Botiş.

Au expus de-a lungul timpului, mari artişti: Ion Sălişteanu, Alexandru Jakabházi, Octavian Păcuraru, Liviu Suhar, Manuela Botiş, Valentin Codoiu, Ilie Boca, Vasile Gheorghiţă, Radu Maier, Mariana Elas, Elena Szervatiusz, Angela Popa Brădean, Eugen Patachi, Marcel Lupşe, Mariana Bojan, Radu Ceontea, Aurel Nedel, Margareta Catrinu, Vasile Pop, Aurel Dan, Vasile cel Mare, Nicolae Suciu, Éva Lukács Solymossy, Loredana şi Daciana Tomsa şi alţii. Pe lânga expoziţiile de pictură au fost organizate lansări de carte, tabere de creaţie încheiate cu expoziţii colective.

Muzeul Municipal

În anul 1899, membrii "Societăţii pentru literatură, istorie şi etnografie a comitatului Solnoc-Dăbâca" au pus bazele unei colecţii muzeale care cuprindea 3.791 piese de arheologie, artă şi etnografie. În anul 1900, s-a dispus desfiinţarea micului muzeu. O parte din exponate au fost transferate ulterior la Muzeul Ardelean din Cluj şi la Muzeul de Artă din Budapesta. După 1918, istoricul Victor Motogna, maiorul în retragere Iuliu Marţian şi prof. univ. Emil Panaitescu, membrii ai Secţiunii transilvane a Comisiei Monumentelor Istorice din România, au propus organizarea la Dej a unui muzeu regional. La 1 aprilie 1925, consiliul orăşenesc a hotărât înfiinţarea unui muzeu comunal. Acesta a funcţionat în incinta primăriei (azi Cercul Militar) până la ocuparea oraşului, din septembrie 1944, când muzeul a fost devastat complet.

În 1940, s-a încercat recuperarea pieselor risipite în diferite locuri, însă multe obiecte şi documente importante nu au mai putut fi găsite. În perioada 1952-1953, muzeul a fost mutat la parterul Prefecturii judeţului (actualul sediu al Primăriei). După o perioadă de 20 de ani de funcţionare este mutat, în septembrie 1974, în Claustrul franciscan, un loc impropriu pentru conservarea bunurilor culturale. Din mai 1998 funcţionează în actualul sediu. Cercetarea ştiinţifică s-a concretizat în studii şi articole publicate în reviste de specialitate, în publicaţii culturale şi ziare.

Un rol important în desfăşurarea activităţii muzeale l-au avut directorii: prof. Florin Gavrilescu, Prof. Emil Lazăr, prof. Cornelia Măluţan, prof. Mircea Panov. În prezent, muzeul răspunde aşteptărilor şi preocupărilor celor interesaţi de istoria locală, să cunoască noi mărturii ale dezvoltării culturii şi civilizaţiei din aceasta zonă a ţării. Activităţile desfăşurate sunt diverse, de la expoziţii de arta (pictură, sculptură, iconografie), expoziţii tematice, lansări de carte, simpozioane, până la dezbateri şi sesiuni de comunicări.

Colecţia de arheologie cuprinde descoperiri arheologice de pe raza municipiului şi din împrejurimi. Numărul pieselor se ridică la aproape 10.000 şi sunt clasificate în funcţie de epoca de care aparţin. Din epoca dacică există: vase ceramice, urne funerare, capace de urne funerare, obiecte şi unelte din fier. Cele mai multe descoperiri din epoca romană păstrate sunt inscripţii, altare votive sau funerare, fragmente arhitectonice, o statuetă din piatră reprezentând un preot roman şi mai multe fragmente ale unor statuete.

O descoperire aparte o reprezintă tezaurul monetar descoperit întâmplător la Nireş (în apropierea Dejului). Din epoca prefeudală există descoperiri izolate importante, de amintit fiind opaiţul de bronz cu însemne creştine (crucea şi porumbelul-simbolul Sfântului Duh), datat în sec. IV d.Hr. Colecţia de istorie cuprinde mai multe categorii de obiecte din epoca medievală: steme şi blazoane nobiliare sculptate în piatră, arme şi echipament militar (săbii, iatagane, vârfuri de lance, halebarde, flinte, puşti, pistoale, căşti, lăzi de campanie, etc), lăzi de breaslă, unelte ale meşterilor, steaguri, ştampile şi convocatoare de breaslă, vase din ceramică, documente istorice, originale sau fotocopiate, cărţi vechi în limbile română, maghiară şi slavonă.

În cadrul muzeului există şi o secţie destinată istoriei exploatării sării de la Ocna Dej. Colecţia de artă contemporană cuprinde picturi realizate de artişti consacraţi sau studenţi care au participat la tabăra de creaţie de la Dej, între anii 1970-1980, sculpturi în piatră şi lemn. Colecţia iconografică este formată din icoane vechi, pictate pe lemn, din secolele XVIII-XIX.

Colecţia de artă populară şi etnografie este compusă din costume populare de pe Valea Someşului, obiecte casnice, unelte şi alte ustensile folosite în gospodăria ţărănească la producerea şi preparatul hranei, la ţesut, tors cânepă, in şi lână, vase vechi din ceramică lucrate la roată şi pictate.